”Barajul Gozna datează din anii ce au urmat încheierii lucrărilor pe șantierele naționale ale tineretului pentru realizarea conductelor Agnita-Botorca sau Ceanu Mare-Cluj precum și a căilor ferate Bumbești-Livezeni și Salva-Vișeu. Spre deosebire de acestea, șantierul de pe Bârzava a fost mai puțin mediatizat. S-au strâns la poalele Semenicului oameni din toată țara. Prin strădania lor între anii 1948 și 1952 pe Bârzava, în amonte de Văliug, a fost construit un stăvilar lung de 184 m , înalt de 48 m și având la bază o lățime de 113,8 m.
Apele Bârzavei s-au acumulat, umplând în anul 1953 lacul întins pe o suprafață de 59 hectare și având lungimea de 3 km. Volumul de apă înmagazinat în condiții de umplere maximă este de 10 milioane de metri cubi. [...]
Pe toată lungimea lacului, drumul de pe malul drept se îndoaie în curbe succesive, paralele cu sinuozitatea țărmului. Înghesuit între versantul împădurit și malul lacului drumul pare că se chinuie. Lângă drum prin locurile mai deschise spre lumină au răsărit ca ciupercile după ploaie o mulțime de case de vacanță, unele adevărate vile. Marile întreprinderi reșițene și-au construit pe malul lacului complexe de recreere, dealul Bolnovăț a fost înțesat de clădiri particulare iar pe malul drept al lacului de acumulare s-au amenajat pontoane. Brâul de verdeață de pe maluri oglindindu-se în apă îi împrumută culoarea smaraldului”
Mircea Meilă - ”Bârzava” - Editura Tim, Reșița, 2012
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu